La finalul unei povesti care se vedea extraordinara nu mai iti ramane decat sa te gandesti la clipele frumoase, pentru ca daca te incarci numai cu lucrurile negative ajungi sa nu mai iesi din intunericul care te patrunde.
Daca ai face altfel nu ai reusi sa treci niciodata peste acest final.
Spuneam mai demult ca secretul fericirii e iubirea, chiar si fata de aceea pesoana care nu iti intoarce la randul ei acest sentiment profund.Nu mi-am schimbat aceasta parere, doar ca vin acum cu un mic retus: daca iubesti neconditionat la final vei suferi nemasurat. Dar pana la urma e un risc pe care ti-l asumi.
Important e sa poti sa inveti chiar si din lucrurile in care nu ai gresit. Pana nu demult spuneam ca cel mai mult pe lumea asta urasc minciuna, asta pana sa dau de acel sentiment care spune ca "iubirea e oarba" si sa trec cu vederea astfel de minciuni ajungand sa cred "a spus ce a spus pentru ca e mai bine pentru mine". Acum la final imi dau seama ca acolo unde apare o minciuna nu mai poate fi vorba de incredere si intotdeauna, gandind pe termen lung, un adevar, oricat de dureros ar fi el, e mai bun decat o minciuna, oricat de mica ar fi ea.
Ramaneti pe pace!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu